Frigul și zăpăda îmi stîrnesc dorința de mă reîntoarce undeva, unde e cald, e multă verdeață și de ce nu, un lac, mult aer curat și multă multă „hrană” pentru suflet. Și, iată în aceste zile, mi-am amintit de Bellagio –  o comună în Provincia Como, Italia, cu o populație de 3,080 de locuitori. Orășelul e amplasat pe o palmă de pămînt, chiar pe o palmă – 26 km.p.

Bellagio mai este numit și „Perla Lacului Como”.

Era o zi însorită de septembrie cînd plimbându-ne prin regiunea Lacului, am decis spontan să urcăm pe vaporetto și să mergem într-un alt capăt al acestuia și să ajungem acolo unde e „perla”. 

Adevărat că nu eram pregătită pentru o călătorie pe vaporaș fiind îmbrăcată ca „de vară”, pe apă, însă, și cu viteză, vîntul e taaare puternic. 🙂 Dar, soarele nu ceda. 

Orașul e cu intrare largă și ospitalieră. Parcă o altă Veneție, ce-i drept una mai mică și cu mult mai verde pentru că Bellagio „urcă” pe Alpi.

Comuna e de o frumusețe inexprimabilă. Stradele, străzi nu prea :), înguste și pavate. Clădiri perfect aranjate, colorate și cu o magie aparte.

E unul din multe orășele italiene care impresionează. Micuț și fermecător. Îmi plac așa orașe la nebunie. După vreo oră în care am reușit să mergem mai pe toate străduțele și cu mare greu am găsit un supermercato, am mers la stația de unde venisem, pe malul Lacului.

Acolo ne-am așezat și am devorat cîte o gelato. A mea a fost al limone – cu aromă de lămîie. După călătoriile în Italia, am înțeles că este unul din deliciile pe care îl voi servi cu mare plăcere de fiecare dată. 

Acolo la marginea lacului, unde sînt mulți turiști, peștii sînt foarte prietenoși, da peștii!!! 🙂 Dacă arunci pîine sau biscuiți atunci îi cucerești imediat 🙂

Ca să vedeți despre ce am povestit eu mai sus vă propun un video găsit în internet și ca de obicei, fotografii realizate de mine chiar de la fața locului. Sper că v-am oferit măcar un pic de căldură și de energie! 😉