Complexul turistic medieval „Curtea Domnească” de la Lăpușna

Lăpușna este una dintre cele mai vechi așezări din Moldova, fiind menţionată pentru prima dată într-un document emis de Alexandru cel Bun, în anul 1429. Lăpușna a fost și punct vamal la răscrucea drumurilor europene și de-a lungul timpului devenise unul dintre cele mai cunoscute târguri. Aici se găsește și Curtea Domnească, care a aparținut domnitorului Alexandru Lăpușneanu și care se zice că ar fi fost reședința sa ani de zile. Acum se află în proces de reconstrucție, deși lucrările au fost stopate, din lipsă de fonduri.

În cadrul infotrip-ului #DescoperaTinutulHincesti, am mers la Lăpușna, unde am descoperit istoria Curții, a localității, dar și a vieții lui Lăpușneanu acolo.

Unde se află Lăpușna? Lăpușna este situată la 18 km Nord-Vest de Hânceşti şi la 54 km Sud-Vest de Chişinău. Vezi harta. Continuă lectura Complexul turistic medieval „Curtea Domnească” de la Lăpușna

Complexul Istorico-Cultural Manuc Bey. Trecut și prezent

Complexul Istorico-Cultural Manuc Bey a fost ani la rând o locație uitată, vandalizată și chiar distrusă, acum însă după reconstrucție și renovare lucrurile arată din ce în ce mai bine și complexul se transformă într-o adevărată „bijuterie” a ținutului Hîncești, având șanse mari să devină o atracție turistică extrem de populară în țara noastră.

până la reconstrucție. foto: unimedia.md

Cel puțin. Cert e că, Manuc Bey e o destinație ce nu trebuie evitată, ba – din contra, trebuie să devină o destinație prioritară pentru noi, cei din Moldova. Eu, personal, m-am bucurat mult că după 2 ani am avut ocazia să revin aici.

Cine a fost Manuc Bey? Numele său armenesc este Emanuel Mârzaian și s-a născut în 1769 în orașul Rusciuc (pe atunci în Imperiul Otoman, astăzi orașul Ruse din Bulgaria). El a fost negustor și diplomat armean, proprietar de han de la începutul secolului XIX. Emanuel (Manuc) Mârzaian a avut relații și la București, și la Constantinopol, și la Sankt-Petersburg. Despre viața și activitatea sa citiți aici. Manuc Bey a decedat în anul 1817, la doar un an de la procurarea Moșiei din Hîncești. Toate clădirile, cu excepția Casei Iamandi, au fost ridicate de urmașii săi. (Notă: „Bey” înseamnă „Domn”).

Cum ajungem acolo? Complexul este situat în municipiul Hîncești. Desigur că, automobilul personal e cea mai bună soluție pentru această călătorie, însă, la necesitate, se poate opta și pentru transportul de rută Chișinău-Hîncești, care circulă frecvent. Distanța este de aproximativ 30 de kilometri. Apoi, pe jos, până la destinație, ia vreo 20 de minute.

Când putem vizita și cât costă accesul? Complexul este deschis zilnic, cu excepția zilei de luni, de la ora 8.00 – la ora 17.00. Prețurile biletelor pentru excursie pornesc de la 30 de lei, iar pentru copiii de până la 7 ani – gratis. Dacă optați și pentru un ghid sau nu e alegerea proprie, cert e că, împreună cu un ghid nu doar aveți admira, dar și veți „studia” istoria într-un mod plăcut. Dacă doriți să mergeți în grupuri, e recomandat să sunați și să faceți o rezervare. Detalii, contacte și lista integrală de prețuri o găsiți aici.

O excursie completă include: Acces la Muzeului de Istorie și Etnografie din Castelului Vânătoresc, acces în curtea complexului, vizitarea subsolul Casei Iamandi și a tunelului subteran, vizitarea Palatului Princiar, fotografiere cu telefoane și aparate foto neprofesioniste, utilizarea gratuită a aplicației mobile ghid virtual „Manuc Bey”.

Ce vizităm și ce aflăm?

Palatului Princiar

Construcția Palatului Princiar a pornit aproximativ în anul 1857 și a fost finisată în 1861, sub conducerea urmașilor lui Manuc. Palatul a fost construit după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi și se presupune că ar fi fost decorat pe interior în patru stiluri: armenesc, turcesc, moldovenesc și european. Se presupune chiar că podurile unor încăperi au fost pictate de pictorul Ivan Aivazovski. În 1940 întreaga moșie și castelul au devenit cazarmă militară a unei unități militare sovietice. În 1954 palatul a fost reparat capital după proiectul arhitectului general al Chișinăului, Robert Kurtz. Din 1965 clădirea a servit drept sediu pentru Colegiul de Construcție. După 1989 Palatul Princiar a fost lăsat fără supraveghere și utilitate, o perioadă în care foarte multe obiecte inclusiv uși și geamuri au fost luate, iar palatul a fost vandalizat în repetate rânduri.

Palatul Princiar este de departe clădirea din cadrul Complexului care nu atrage doar privirile, dar te convinge să mergi acolo. Palatul s-a schimbat spectaculos în ultimii ani, transformându-se dintr-o clădire distrusă într-un obiect valoros de arhitectură.

În 2015, când complexul și-a redeschis ușile, a fost deschisă doar o parte a Palatului, cealaltă fiind în reconstrucție. Între timp însă a fost și decorat, amenajat cu mobilă italiană realizată după modelul original, în baza imaginilor și documentelor găsite. Palatul impresionează prin măreție, dimensiunile camerelor, mobilă cu multe accente, decorată cu mult aur și culori tari. Oglinzile din palat sunt o adevărată curiozitate – multiplică imaginea 😀 Etajul superior s-a transformat într-o bibliotecă enormă – Biblioteca raională Antonie Plămădeală, cu peste 100 de mii de cărți. De altfel, potrivit bibliotecarilor, și vizitatorii din capitală iau cărți pentru lectură. La etajul inferior – în primul rând e rece 🙂 o odaie din Palat, care a fost descoperită recent urmează să fie reconstruită sub conceptul unui hamam/baie turcească – așa cum era și anterior, iar o altă parte din etajul inferior e din tuneluri, pereți de cărămidă și, de altfel, un loc ideal pentru o degustație de vinuri. Eu am savurat cu mare plăcere vinuri de la Vinăria Hîncești, la temperatura joasă de acolo și în acea atmosferă cu iz de istorie. Ce-i drept degustații nu se organizează, deocamdată, pentru publicul larg.

În interiorul Palatului veți putea admira dormitoarele familiei lui Manuc Bey, sala de întrevederi oficiale, sala de degustații de vinuri, biblioteca (cu podea din 7 tipuri de lemn, realizată după original). Mergeți și vedeți, iar o fotografie cu Palatul pe fundal e obligatorie 😀

Castelul Vânătoresc, Muzeul de Istorie și Etnografie din Castelul Vânătoresc

Castelul Vânătoresc este unicul din cadrul Complexului care s-a păstrat atât de bine și e în forma și imaginea sa inițială, fără intervenții. În 1975 s-a luat decizia de a transforma Castelul Vânătoresc de pe teritoriul moșiei în Muzeu de Istorie și Etnografie, deschiderea expoziției a avut loc la 24 august 1979. Astăzi în Castel este amenajat Muzeul de Istorie și Etnografie al raionului. În fiecare cameră a Muzeului, veți descoperi: „dovezi” ale războiului, ținute tradiționale de diferite tipuri, lucruri ale lui Manuc Bey, obiecte, documente și cărți ce țin de istoria Complexului și activității lui Manuc Bey, dar și, în general, ce țin de istoria ținutului Hîncești, a țării și regiunii încă din timpuri străvechi.

Casa Iamandi

Casa Iamandi sau Conacul lui Manuc se consideră a fi cea mai veche construcție din cadrul Complexului. Clădirea era pe moșie încă până la venirea lui Manuc, dar nu se cunoaște exact când a fost construită. Din această casă pornesc căile subterane prin care membrii familiei puteau evada în caz de pericole. Așa că, din Casa Iamandi până la Palatul Princiar (sau invers) puteți ajunge pe cale subterană. Nu se recomandă celor care se tem de spații închise și întuneric! J Se spune că, căile din casă se uneau cu catacombele orașului Hîncești (care existau și există), însă despre acestea nu sunt foarte multe informații și sunt necesare cercetări arheologice. În perioada puterii sovietice, conacul a găzduit biblioteca colegiului de construcție, iar în subsol era amenajată o sală cu tir. Casa Iamandi e vizavi de Palatul Princiar și în fața Casei urmează să fie reconstruit havuzul, care exista și în perioada când familia lui Manuc Bey locuia la moșie.

În trecut, în cadrul Complexului mai exista o biserică armenească, care a ars.

Vă recomand această destinație și sper mult că o să vă placă!

Precizez că, vizita a avut loc în cadrul infoturului organizat de Clusterul de Turism Hîncești, care a fost lansat la 27 mai curent și își propune să faciliteze crearea unei viziuni comune și să stimuleze cooperarea care va duce la dezvoltarea destinației turistice a raionului Hîncești în general și la dezvoltarea afacerilor din domeniu în particular, dar și să stimuleze colaborarea dintre instituțiile publice și mediul privat.

Dacă aveți întrebări, îmi puteți scrie pe Facebook și Instagram.

Complexul turistic „Epoca de piatră”, construit în peșteră

De Complexul turistic „Epoca de piatră” nu cred că ați auzit prea multe pentru că vestea că va fi inaugurat un astfel de complex – construit în stâncă a apărut în spațiul informațional abia vreo 3 săptămâni în urmă.

Trebuie să recunosc faptul că, acest complex e unul dintre locațiile care m-a uimit ca și concept și abia aștept să văd rezultatul final, mai ales că e vorba de primul hotel subteran din țara noastră.

Complexul se află lângă localitatea Brănești, raionul Orhei, la doar 5 kilometri de Orheiul Vechi, și se construiește într-o peșteră – o mină din care a fost extrasă piatra. Acest complex va include 15 numere de hotel. În cadrul complexului mai sunt două săli de degustație a vinului, de altfel în una dintre ele am încercat mai multe vinuri de Brănești, acolo unde ardea un rug tocmai potrivit pentru temperatura de acolo, iar pe jos erau blănuri. Da, ca-n epoca de piatră! …alături era și un bar 😀 Continuă lectura Complexul turistic „Epoca de piatră”, construit în peșteră

Cea mai mare colecție de potcoave din lume

Probabil ați văzut materialul frumos și complex realizat de colegii mei despre colecțiile impresionante ale lui Petru Costin – potcoave, chei, sculpturi, elicoptere, televizoare vechi și multe altele. Dacă nu – vedeți aiciTotuși, am zis că trebuie să menționez despre vizita mea acolo și pe blog, care e jurnalul meu de amintiri.

Era sâmbătă dimineață, când împreună cu colegii am pornit din Chișinău spre Pădurea Condrița, o denumire exactă a locației nu este. Continuă lectura Cea mai mare colecție de potcoave din lume

Drumul Fructelor. Prima stație: Căpșunele

Zilele trecute am participat la evenimentul de lansare a noii campanii Madein.md – ”Drumul Fructelor” – lansare ce coincide cu apariția primelor fructe moldovenești și cel mai important – eco 100%.

“Drumul Fructelor” va consta într-o serie de vizite la gospodăriile țărănești și întreprinderile agricole din țară, pentru a face cunoștință cu principalii producători de fructe din Moldova. 

Prima vizită a fost în regiunea Băcioi, la producătorul de Căpșune Eco – Anteu Top SRL.

Căpșunele sunt crescute fără substanțe chimice, adică doar udate cu apă. Și cresc pe un ”pătuț” de paie pentru a fi curate când le culegi. Producătorul Anteu Top în iunie acest an, al treilea, va primi certificatul eco. Detalii despre producător și istoria căpșunilor de pe cei 25 de ari – găsiți aici. Iar comenzile de căpșuni, cu livrare în tot orașul, le puteți face on-line în grupul Căpșuni ECO sau la număr de telefon 067686888. Prețul e ca la piață.

“Drumul Fructelor” continuă. Următoarea vizită va fi dedicată cireșelor crescute în Moldova, iar la ea vor putea participa toți doritorii, care se vor înregistra în prealabil.

cap2 cap3 cap4 cap5  cap7 cap8 cap10 cap11